Cati dintre voi n-ati adormit cel putin o data citind pana la extenuare Amintiri din Copilarie?
Ei bine, nu stiu altii cum sunt, dar eu adoram sa stau iarna lipit de soba de teracota incinsa si sa citesc aventurile lui Nica in timp ce lemnele trosneau nervoase in soba iar afara ningea cu fulgi mari.
Au fost vremuri frumoase, cu bune si rele, dar care s-au dus. Sunt convins ca nimeni de varsta mea n-ar mai avea rabdare sa citeasca Amintirile (poate decat daca are copii mici) insa cu siguranta toti retraim clipe minunate din copilarie cand ne gandim la ce ne placea sa citim in acele vremuri.

Probabil ca ceea ce ma determina sa scriu aici si sa fac aceste mici excursii sunt sentimentele insuflate de Nica si mai tarziu Sawyer care pareau ca-si lasa acasa toate problemele cand plecau “in lume”…evident, ca sa faca altele 🙂

Si uite asa de data asta mi-am propus sa combin cultura cu istoria vizitand urmatoarele obiective:
– Castelul Sturdza de la Miclauseni
– Hanul Ancutei
– Palatul A.I. Cuza de la Ruginoasa
– Casa Memoriala Ion Creanga din Humulesti
– Cetatea Neamt din Targu Neamt
– Manastirea Neamt
– Parcul Natural Vanatori – Neamt
– Manastirea Agapia
– Manastirea Varatec
– Manastirea Bistrita
– Turnul lui Stefan cel Mare si Curtea Domneasca din Piatra Neamt
Per total au fost ~900Km impartiti pe din doua pe parcursul a doua zile. Drumul foarte
bun, deloc aglomerat insa plin de radare la intoarcere. Dintre toate, din cauza timpului, n-am vizitat Palatul Cuza de la Ruginoasa si Manastirea Bistrita.
Plecarea s-a dat pe ceas, ca de obicei, la orele 7 ale diminetii de sambata. In jurul orei 11AM eram la Miclauseni.
Traseul este : E85/DN2:Bucuresti – Bacau – Roman si dupa localitatea Traian pe E853/DN28 spre Iasi (~10Km). Pe drumul principal se zareste un indicator mare cu Biserica Miclauseni. Se face dreapta si imediat stanga printre portile mari de fier forjat. Se urmeaza drumul ingust prin padurice pana in fata castelului.
Castelul Sturdza de la Miclauseni a avut o istorie foarte tumultoasa (puteti citi despre ea in Documentul Roadtripului) finalizandu-se cu aprobarea unor fonduri externe care, ati ghicit, s-au terminat inaintea finalizarii reamenajarii interiorului…

baia

Cea mai trista faza este ca, dupa incendiu, constructorului i-a fost permis sa dea cu var alb peste toti peretii frumos pictati…si i-a lasat si neterminati…

Cand am fost noi, in interiorul castelului era un grup de tineri muzicieni care-si petreceau scoala de vara acolo.

Tragem cateva poze, ne suim pe cai si-o luam usurel spre Targu Neamt. Pentru ca deja sunt orele amiezii ne oprim sa mancam la faimosul han al Ancutei.
Aflat pe E85 la 26Km de Castelul Sturdza, la 29Km de Roman si la 39Km de Targu Neamt,  Hanul Ancuței a devenit celebru prin plasarea aici a actiunii din volumul Hanu-Ancutei (compus din 9 povestiri), publicat in anul 1928 de marele scriitor roman Mihail Sadoveanu (1880-1961).

Este imposibil de ratat, se afla pe drumul principal dupa un LukOil si dupa Hanul Razesilor. Are o terasa afara cam mica (~12 mese mari) insa designul de la interior este la inaltimea asteptarilor. Pentru ca erau in pregatiri pentru o nunta (si pt ca era foarte cald) la interior nu se putea sta. Asa ca ne-am asezat afara la terasa: servirea a fost inceata si ne-profesionista iar mancarea bunuta dar destul de scumpa. Poate servirea avea legatura cu nunta care se apropia insa din punctul meu de vedere nu sacrifici unii clienti pentru altii…daca tii la reputatia ta.

In fine, mancam ce mancam si-o luam usurel spre Targu Neamt. Drumul ne duce direct in centrul orasului unde ne intampina indicatorul spre Humulesti precum si cel spre Cetatea Neamt.
Stam cuminiti la semafor si-o luam spre Humulesti, traversam Ozana (raul Neamtu) si ajungem numaidecat la Bojdeuca lui Creanga.
Aici platim taxa de 4 lei de caciula si intram in ograda frumos aranjata, cu pietris prin curte, bancute proaspat vopsite, o mica fantana si, evident, “casa”. Casa care avea 3 camere cu totul, frumos aranjate si decorate cu obiecte si articole vestimentare traditionale.

Ne invartim un pic, mai citim una alta pe pereti si apoi mergem in curtea de langa (nu inainte sa achitam taxa de 1 leu) unde se afla expuse personajele povestirilor lui Creanga. Printre cele mai reusite mi s-au parut Capra cu iezii ei si Cocosul cu punguta lui.

De aici ne-am intors in Tg. Neamt spre Cetatea Neamt. Semnele te duc pana la baza drumului spre Cetate. Masina se lasa pe acelasi drum unde este o parcare publica.
Drumul pana la cetate este asfaltat si pavat cu mititei tuciurii care cer si ei o atentie, o maslina, o aluna…tipic turismului romanesc. Te face sa-ti doresti sa revii cat mai curand!
Taxa de vizitare este de 5 lei si taxa foto/video 10 lei…dar de ultima nu prea va intreaba nimeni.

Cetatea…frumoasa foc. Vizitabila in aproape toate incaperile, audio-ghid disponibil precum si panouri explicative peste tot. Pentru un “scurt” istoric cititi Documentul Roadtripului.

Si uite asa fu la Cetatea Neamt. Ne-am dat jos din deal, ne-am cazat si ce sa vezi? A venit ploaia…si ce bine ne-a parut, obisnuiti cu cele 35+ grade din Bucuresti, sa ne aflam la sub 25…
Am bagat un mare somn pentru restul zilei iar seara am iesit la o mica “ciuguleala” si la o relaxare in compania unui pahar de vin.
A doua zi n-am permis ceasului sa ne trezeasca asa ca plecarea a fost in jurul orei 12. Primul obiectiv pe lista a fost Biserica Neamt cu o curte maricica si frumusica. Iar, istoria se poate citi in Document.

De ajuns se ajunge tot trecand Ozana si facand dreapta la primul semafor, pe DN 15B pt ~18Km.
Inapoi spre Tg. Neamt, la 2Km de Manastirea Neamt se afla Parcul Natural Vanatori care cuprinde o mica gradina zoologica. Cand zic mica ma refer la 3 capriori, cateva gaini/fazani/pauni, un urs, o lupoaica, cativa cerbi si o duzina de zimbri. Aaa…si berze cat cuprinde 🙂

Inapoi in intersectia magica de dupa Ozana unde facem dreapta (iar) spre Agapia si Varatec (ambele la ~15Km).

La Agapia se mai poate vizita casa “de vacanta” a lui Alexandru Vlahuta. Zona manastirii este inconjurata de chiliile maicutelor, toate vopsite intr-un albastru linistit si pline de flori si copaci fructiferi.

La Manastirea Varatec insa, chiliile se afla in interiorul manastirii aceasta fiind mult mai mare, dar la fel de frumos aranjate.

In drum spre Varatec trecem si pe langa Codrii de Arama ai lui Eminescu. Mie mi s-au parut tot din lemn…da ma rog…nu io’s geniul literar, nu?

De aici glontz spre Piatra Neamt, pe DN15C. Aici am vazut Turnul lui Stefan cel Mare si Curtea Domneasca. Adica ruinele lor. Ma rog, turnul era in picioare…zidurile…erau si ele p-acolo, prabusite si ramase doar niste consolidari. Si biserica era inca intreaga si chiar se auzeau zgomote din ea (bisericesti, evident!).

Tot aici in Piatra Neamt am vazut ca au o telegondola cu un traseu interesant insa timpul scurt ne-a impins spre casa.
De aici pana in Bucuresti am facut cam 4h…batea tare vantul din spate 😀
Harta traseului: http://goo.gl/maps/NaSC


Vizualizaţi Catre Cetatea Neamtului, Tg. Neamt pe o hartă mai mare

 

One thought on “Road Trip Cetatea Neamt

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *