Deci, ca sa incep cu concluzia: superbe locuri.
Peisajele minunate, locurile pline de istorie si povesti iar vremea care a tinut cu noi ne-au facut acest road trip unul dintre cele mai frumoase de pana acum (alaturi de cel din Hateg si cel cu Transalpina).
Am plecat din Bucuresti, fara sa ne grabim, in jurul orei 8 sambata dimineata avand sa parcurgem urmatorul traseu cu intoarcere acasa duminica seara.
 
Ziua 1

  • Manastirea Pestera Sf. Andrei
  • Cetatea Adamclisi
  • Monumentul Trophaeum Traiani din Adamclisi
  • Cramele Murfatlar
  • Manastirea si Pestera Casian
  • Cheile Dobrogei
  • Cetatea Histria
  • Cetatea Argamum
  • Cetatea Enisala

Ziua 2

  • Cetatea Halmyris
  • Cetatea Salsovia
  • Monumentul Eroilor din Tulcea
  • Monumentul Paleocrestin din Niculitel
  • Cetatea Noviodunum
  • Cetatea Ibida
  • Cetatea Capidava
Download document Road Trip: aici
Am plecat din Bucuresti, fara sa ne grabim, in jurul orei 8 sambata dimineata avand sa parcurgem traseul obiectivelor de mai sus, cu intoarcere acasa duminica seara. Drumul pana la primul obiectiv este “destul” de drept si lin (da, la noi si autostrazile au gropi si denivelari) incat copilotul sa poata citi primele 4 pagini din RoadTrip continand istoria Dobrogei.
 
La primul obiectiv se ajunge pe autostrada A2 Bucuresti – Constanta parasind-o la Cernavoda (unde se termina autostrada initiala). Aici se face dreapta pe DJ223 Rasova – Ion Corvin apoi dreapta pe DN3 spre Baneasa si in 2Km de la Ion Corvin se face stanga la indicator. Distanta: aproximativ 40Km de la A2.

Drumul de la autostrada pana aici merge printre podgoriile de vii, lanurile de grau si mac oferindu-ne niste privelisti…care plac la ochi. Scuzati-mi expresiile, da-s in pana de epitete elevate azi. Da va prindeti voi din poze. Iaca:

Manastirea Pestera Sf. Andrei, considerata primul lacas de cult crestin de pe teritoriul tarii noastre si data fiind locatia destul de izolata este ultimul lacas de cult crestin de pe teritoriul tarii noastre unde te astepti sa gasesti tigani la cersit. Chiar daca se afla la 4Km de Ion Corvin (cu populatie preponderent…bronzata) la capatul unui drum serpuit si inconjurat de privelisti frumoase, puradeii sunt insistenti la cersit chiar si pe drum…mai mai ca-ti sar in fata masinii. Asadar atentie cand treceti pe langa un palc negru ce se taraste pe marginea soselei.

 
Trecand peste momentul “hai nenea da si mie un ban sa iau o paine”“n-am!” primul lucru care ne izbeste cand intram pe teritoriul manastiricesc este o pancarta cu dos and don’ts…pe care noi am observat-o abia la iesire 🙂 Noroc ca suntem niste credinciosi cuviinciosi si n-am calcat stramb.
 
Tot la intrare ne-a izbit un miros de prajeala…ceva cu ceapa, a la Jamie Oliver…Dar nu e motiv de ras, ca popii ie si ei oameni care tre sa manance ca sa poata canta…pardon, ca sa poata apasa play pe iPad probabil, caci acum la moda e sa cante banda in biserica sa se plimbe credinciosu pe rugaciune…
 
Trecand…pe langa, intram in pestera Sfantului Andrei, impodobita cu icoane de toate tipurile. Sapata in stanca unui deal impadurit, pestera pastreaza in interiorul ei un bloc de piatra pe fetele caruia este incizata crucea.
 

De aici plecam mai departe, iesind pe DN3 inspre Ion Corvin apoi spre Adamclisi (urmand indicatorul Constanta). Distanta: aproximativ 25Km

Drumul este la fel de serpuicios si spectacular, urmand coline printre campuri cultivate si viu colorate prilej pentru copilot sa mai citeasca 2 pagini despre batalia de la Adamclisi de prin anii 101-102 cu ocazia sarbatoririi primului razboi daco-roman. Iarna si-au gasit sa-l sarbatoreasca…nu puteau astepta vara romanii, sa vada si ei un bust de dacoaica…
In fine, ce-a fost a fost…dacii si-au cam luat-o de la Traian care fericit nevoie mare a construit in 109 monumentul Tropaeum Traiani
In acelasi timp cu monumentul s-au pus bazele si celei mai mari asezari civile romane de pe teritoriul Dobrogei, cetatea fiind locuita de familiile veteranilor cau au participat la razboaiele lui Traian impotriva dacilor.
Ajungand chiar si la rangul de “municipium”, dupa aproximativ cinci secole (in jurul anilor 587) dupa multe atacuri distrugatoare ale avarilor, cetatea s-a pierdut in instorie.
Chiar daca, istoric vorbind, cetatea se numea tot Tropaeum Traiani, atunci cand turcii au ajuns (astia umblau de nebuni peste tot…asa ca mine…doar ca i come in peace:) )cetatea era deja ingropata (de vreme) in pamant asa ca i-au spus Biserica Omului. Adicatelea, Adam Clisi in turca.

Cetatea se afla pe un deal, pana-n orasul Adamclisi iar din cetate se vede si turnul monumentului. Cand am fost noi inca se lucra la un drum de legatura intre monument si cetate…stadiul lucrarilor fiind acelasi de acum fix un an.

De aici ne urcam in cofortabilele noastre titiuri si mai navigam printre lanuri de grau spre Cramele Murfatlar.
Acestea se afla in localitatea cu acelasi nume, DN3 ducandu-ne de la Adamclisi direct acolo. Crama se afla la iesirea din Murfatlar, spre Bucuresti, pe partea dreapta (dupa muzeu – care este cam mic si neinteresant fara ghid). Distanta: aproximativ 50Km.

Punctul turistic Murfatlar se afla in mijlocul podgoriilor de vin, intr-un decor facut cu gust (de vin:) ) insa din pacate, atunci cand am fost noi era inchis.
Cam asa arata p-acolo: link dar eu n-am gasit informatii despre program pe nicaieri.

Si uite-asa ni s-au dat peste cap planurile…cu mancarea…cel mai important obiectiv 🙂
Dar, fara frici, ca de obicei, am purces mai departe pe traseu iar imediat dupa Aeroportul Mihail Kogalniceanu am dat peste Pensiunea Emi care ne-a ospatat ieftin si bun. Cred ca era ieftin…oricum, bun a fost sigur ca am plecat cu burtile pline. Aveti aici locatia: link.

Dupa Murfatlar, pe E81/DN22C, trecem de Poarta Alba apoi facem dreapta (dupa trecerea la nivel cu calea ferata) pe DJ228 apoi pe E60/DN2A spre Mihail Kogalniceanu (unde am si mancat). De aici, pe DN222 spre Targusor.
Distanta: aproximativ 10Km pana in Targusor. Imediat dupa trecerea la nivel cu calea ferata dinaintea localitatii, un indicator ne arata 4Km spre Manastirea si Pestera Casian (din pacate, pe un drum pietruit…cu piatra sparta…d-aia alba care lasa masina curata).

Trecuti de MK spre Targusor incep sa rasara, printre culturile multicolore, semetele eoliene, spre deliciul copilotului.

Imediat se intrezareste si Manastirea Casian aflata in continua dezvoltare. Daca ie fonduri…sa fie turle fara numar!
 

Ca sa ajungeti la Pestera, faceti dreapta dupa bisericuta din dreapta. Pestera se afla la capatul unui drum amenajat si deloc greu…la coborare. La urcare, o sa va doriti sa aveti cateva kg in minus…fie ele si ale aparatului de fotografiat…ca stiu ca sunteti niste supli 😉

Preotul Ioan Casian, nascut in Dobrogea, este considerat de catre francezi primul lor sfant si primul calugar din Galia romana iar noi (adica voi) abia acum aflam (adica aflati, ca io stiam) ca cel care a pus bazele monahismului apusean e de neam daco-roman si ca locul nasterii si copilariei sale se afla nu departe de pestera si de satul care ii poarta numele: Casieni. 

De aici, inapoi spre Targusor, iar in centru facem dreapta spre Gradina, pe DJ222. Noi am facut dreapta pe DJ226B spre Cogealac (!!! mare greseala !!! drumul este praf (ma rog, ar fi fost bine sa fie praf…dar este numai gropi…multeee) probabil de la camioanele care au inaltat sutele de eoliene. Ce-i drept, privelistea este impresionanta, treci chiar prin mijlocul unui camp de eoliene…dar nicio masina nu merita chinul prin care am trecut eu si iubita mea. Mai zic cine e iubita?? 🙂
Asa ca va recomad de la Gradina sa mergeti in continuare spre Ramnicu de Jos apoi sa va intoarceti spre Cogealac pe DJ226A. Nu stiu cat de bune e…dar macar e A nu e B 🙂 Si de aici in continuare prin Nuntasi spre Histria. Distanta: aproximativ 45Km de la Pestera Casian.

Pana sa ajungem insa in Gradina, trecem printr-un colt de rai numit Cheile Dobrogei, de la stancile calcaroase cu inaltimi de 60-80m. Locul perfect pentru un picnic si-o poza. Evident, se pot face multe…imaginatie sa ai.

Aici se vede “ferma” de eoline care strajuieste “drumul praf” dintre Gradina si Cogealac.


Pe malul lacului Sinoe, “la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului” (dupa cum precizeaza Strabon), se afla Cetatea Histria – prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.

Intrarea se face in sir indian platind 14 lei, pret in care intra si o vizita la Muzeu unde puteti vedea diverse cioburi gasite prin pamant si machete cu ce se crede ca a fost. Noi am facut cu ochiu lu’ tanti de la ghereta si i-am dat doar 7 lei pt ruine. Ruine destul de bine prezervate si restaurate (fata de altele) insa cu greu iti puteai da seama de dimensiunea sau tipul incintelor pentru ca tot locul era napadit de buruieni… 

 

In documentul Road Tripului era trecut initial sa dormim la Pensiunea Heracleea, care mi s-a parut mie a fi la jumatatea drumului si destul de draguta insa ne-am hotarat prea tarziu sa plecam in trip incat n-am mai gasit locuri acolo asa ca am preferat sa mai bagam cateva obiective in ziua 1 si sa inoptam in Jurilovca. Aici gasiti foarte multe unitati de cazare pe toate gusturile si portofelele.

De la Histria ne intoarcem spre DN22 si o luam spre Jurilovca. Distanta: aprox. 60Km

Din cauza schimbarii cazarii oboseala si pozele pe care le aveam la dispozitie despre Cetatea Argamum ne-au facut sa o sarim si sa mergem mai departe. Ne-am multumit insa cu cateva informatii si-am aflat cum ca Orgame ar fi numele grecesc dat localitatii antice care-si disputa cu Histria titlul de cea mai veche localitate atestata documentar, gasindu-se inscrisuri de la Hecateu din Milet de la sfarsitul secolului VI iHr. 
 
De la Jurilovca spre Enisala pe DJ222. Distanta: aproximativ 20Km
 
Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2Km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag.
Fortareata este cel mai bine pastrat obiectiv din mica noastra lista, insa doar pe exterior, interiorul fiind lipsit de orice detaliu.


Si asa se incheie prima zi. Plina de istorie si locuri frumoase. Am ajuns in Murighiol la “La Sorin” unde ne-am rasfatat cu o saramura de crap si-un somn bun. Pensiunea este simpla si cu minimul necesar insa cu un personal saritor si amabil. 

A doua zi a debutat cu Cetatea Halmyris, la 2 Km de Murighiol spre Dunavat, in punctul cunoscut sub numele de “Bataraia”, denumire data de ucrainieni sau “Geneviz – Kaleh” adica Cetatea Genoveza.
Am calarit niste ziduzi, ne-am bagat nasul sub acoperisul ce adapostea ruinele bazilicii, am tras cateva poze si ne-am vazut de drum.

La numai 8Km de Murighiol, la Mahmudia se afla Cetatea Salsovia. Cetatea, care la inceput a functionat ca si castru militar era considerata un centru al Cultului Soarelui pe vremea imparatilor Lucini si Iulian Apostatul.

Urmand DJ222C ajungem in aproximativ 40Km la Tulcea unde am vizitat Monumentul Eroilor din Razboiul pentru Independenta  iar de acolo am dat o tura scurta pe faleza, lingand agale o inghetata. Fiecare p-a lui.

 


De aici iar ne urcam posterioarele in masini si mergem spre Isaccea, pe DN22 aprox. 40Km.

Aici gasim ruinele Cetatii Noviodunum…sau ar fi trebuit sa le gasim. Dupa ce ne-am plimbat cam 20min pe…PE cetate si n-am gasit-o, eram hotarati sa renuntam cand am zarit semnul cu cetatea. Cetatea tot n-am vazut-o…probabil era ascunsa bine bine sa n-o gaseasca vizigotii :))
Locuit din antichitate, orasul Isaccea se numea “Noviodunum”, un nume de provenienta celtica (dunum = asezare fortificata) de asemenea existand si o asezare dacica numita “Genucla” in vecinatate. Orasul facea parte din calea drumurilor comerciale grecesti iar mai tarziu a fost baza flotei romane a Dunarii de Jos numita “Clasis Flavia Moesica”.

Tot in zona, aproape de Noviodunum se afla, in Niculitel, Monumentul Paleocrestin de la Niculitel. (vetivedea indicatoare in drum spre Noviodunum)
Am ajuns si aici insa localitatea Niculitel ar trebui schimbata in Negrotel deoarece bastinasii ciocolatii (si nu din cauza ca erau dulci) erau omniprezenti, cu preponderenta in zona monumentului…care mai era si inchis. Cu coada ochiului am zarit un numar de telefon infipt in grilajul usii…deci probabil ca daca chiar vreti sa-l vedeti, se poate. Noi am preferat sa nu.

De aici am uschit-o repede repejor spre Salava Rusa in speranta ca vom vedea cetatea Ibida.

Noi am luat-o din Niculitel pe DJ229 pana la Izvoarele si de aici dreapta pe DN22F pana in Horia iar de aici pe DN22D pana la Slava Rusa. Distanta: aproximativ 60Km

Atentionare: cod galben de gropi si drum prost!!!…Intre Niculitel si Izvoarele am mers numai cu a 2a pe un drum de aproximativ 20Km, pustiu (cred ca am vazut doar 2 masini…la “furat” de soc) dar plin de gropi…inflorite 🙂
Din pacate, pentru sofer, drumul chinuitor a facut imposibila admirarea peisajului de vis. Cu toate ca natura era in cel mai bun vesmant al ei, drumul nu merita asa ca va recomand ruta alternativa, inapoi prin Tulcea si apoi pe DN22 pana in Slava Rusa, cu un ocol de aprox. 20Km doar.

…trec masini atat de rar incat a crescut iarba in gropi

Ajunsi in Slava Rusa, indrumati de multitudinea de indicatoare spre Ibida, ajungem la marginea unui camp si, spre rusinea noastra, la vazul distantei pana la ruinele cetatii ne-am multumit cu o plimbare scurta prin lanurile de grau si am plecat mai departe.

Cetatea Ibida…pe centru, in departare

De la Ibida pe DN22D pana la Ciucurova iar dupa, la stanga pe DN22A spre Cernavoda pana la Capidava. Distanta: aproximativ 80Km.


Capidava se ridica pe malul drept al Dunarii, la jumatatea distantei dintre Harsova si Cernavoda, soseaua care leaga localitatile trecand chiar pe langa zidurile cetatii. Fortificatia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE – 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si inalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care facea legatura cu restul teritoriului si o iesire strategica pe latura de SV a turnului dinspre Dunare, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman facand parte din seria de castre si fortificatii ridicate in timpul imparatului Traian. Cetatea prezenta un avantaj din punct de vedere strategic si anume un sant natural care pornea din Dunare, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetatii.
Importanta strategica a locului a determinat instalarea unei statiuni militare precum si amplasarea si dezvoltarea unui centru civil in epoca romana. Castrul, situat langa un vad de trecere a fost construit de detasamente din Legiunea V Macedonica si Legiunea XI Claudia.

Cand am ajuns noi acolo mai era doar o masina de turisti si un palc de copii de-ai locului, care, cum ne-au vazut ca intram in situl arheologic au alergat spre noi, dornici sa ne-nvete si sa ne arate…ceea ce si ei au aflat de la arheologii care au reconstituit parti din cetate.
Din pacate, fiind destul de mici, nu au avut prea multe informatii la dispozitie insa au fost sfatuiti sa invete mai multe pentru ca turistii sunt mereu interesati de o poveste despre locurile pe care le viziteaza…
Le-am dat cate o guma de mestecat si-am plecat 🙂 

De aici tinem drumul in continuare pana la Cernavoda (Atentie, nu o luati pe centura ca este extrem de proasta, chiar daca la intrare are semn: spre A2!!!). In mijlocul orasului facem dreapta pe strada Garii (pe podul cel mare si rosu) si ne intersectam cu autostrada exact unde am iesit de pe ea cu o zi inainte.

Pana la Bucuresti mai e o autostrada si-un apus de soare.

Per total drumurile au fost intr-o stare foarte buna (mai putin cele 2 exceptii care pot fi usor evitate) iar daca aveti parte si de o vreme cu soare va veti bucura de unele dintre cele mai frumoase peisaje din Romania.

 

Sunt foarte multe de vazut in astea 2 zile dar sa nu va inchipuiti ca o sa vedeti ceva mai
mult de juma’ de zid de piatra sau cateva coloane prabusite. TOATE sunt ruine si de la nivelul solului nici nu poti sa-ti dai seama ce forma au avut initial. Ideea acestui RoadTrip este:
– Sa ne plimbam
– Sa ne cultivam
– Sa mai invatam putina istorie, chiar daca luni o sa ne trezim cu ce stiam vineri
– Sa vedem locuri noi, locuri nepopulate, locuri izolate
Sper ca nu v-am redus elanul si ca entuziasmul v-a ramas acelasi pentru descoperirea bogatiilor de demult ale Romaniei. Avem o tara frumoasa cu incredibil de multe obiective turistice intr-o regiune dar din pacate, la noi in tara, ce nu aduce profit cu lopata nu este promovat deloc. Noroc cu noi astia, bloggerii, care n-avem ce face p-acasa si rascolim prin istorie. 


Harta traseului: http://g.co/maps/se457


Vizualizaţi Cetatile Dobrogei pe o hartă mai mare


 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *